Follow by Email

vineri, 24 ianuarie 2014

Acte necesare pentru cadastru apartamente

Actele necesare pentru cadastru si intabulare apartamente:

Actele necesare pentru cadastru si intabulare apartament variaza in functie de fiecare caz in parte:
I. Apartamentul a fost cumparat de la stat (ICRAL, ICVL, Orizont, Giulesti, Foisor, etc) cu plata integrala:
- Contractul de vanzare-cumparare sau contractul de construire - copie legalizata;
- Procesul verbal de predare-primire al apartamentului - copie legalizata;
- Declaratie notariala de transcriere (doar daca actele nu sunt transcrise in registrul de transcriptiuni) - in original;
- Certificat fiscal pentru Cadastru si Intabulare eliberat de Administratia Financiara - Directia Taxe si Impozite - in original;
- Actele de identitate ale proprietarului / proprietarilor (BI / CI) - copii xerox;
- Schita apartamentului (daca exista) - copie xerox.

II. Apartamentul a fost cumparat de la stat (ICRAL, ICVL, Orizont, Giulesti, Foisor, etc) cu plata in rate:
- Contractul de vanzare-cumparare sau contractul de construire - copie legalizata;
- Contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate (daca exista) - copie legalizata;
- Procesul verbal de predare-primire al apartamentului - copie legalizata;
- Adeverinta achitare integrala - copie legalizata;
- Declaratie notariala de transcriere (doar daca actele nu sunt transcrise in registrul de transcriptiuni) - in original;
- Certificat fiscal pentru Cadastru si Intabulare eliberat de Administratia Financiara - Directia Taxe si Impozite - in original;
- Actele de identitate ale proprietarului / proprietarilor (BI / CI) - copii xerox;
- Schita apartamentului (daca exista) - copie xerox.

III. Apartamentul a fost dobandit de la o persoana fizica (fie prin Contract de vanzare-cumparare, fie prin Contract de schimb, fie prin Act de donatie):
- Contractul de vanzare-cumparare sau Contractul de schimb sau Actul de donatie - copie legalizata;
- Certificat fiscal pentru Cadastru si Intabulare eliberat de Administratia Financiara - Directia Taxe si Impozite - in original;
- Actele de identitate ale proprietarului / proprietarilor (BI / CI) - copii xerox;
- Schita apartamentului (daca exista) - copie xerox.

IV. Apartamentul a fost mostenit:
- Certificatul de mostenitor, inclusiv toate actele de proprietate invocate in certificatul de mostenitor - copii legalizate;
- Declaratie notariala de transcriere (doar daca actele nu sunt transcrise in registrul de transcriptiuni) - in original;
- Certificat fiscal pentru Cadastru si Intabulare eliberat de Administratia Financiara - Directia Taxe si Impozite - in original;
- Actele de identitate ale proprietarului / proprietarilor (BI / CI) - copii xerox;
- Schita apartamentului (daca exista) - copie xerox.

V. Apartamentul a fost obtinut in urma unei sentinte judecatoresti:
- Sentinta civila cu mentiunea definitiva si irevocabila - in original de la Judecatoria emitenta;
- Dovada achitarii sultei (daca exista) - copie legalizata;
- Certificat fiscal pentru Cadastru si Intabulare eliberat de Administratia Financiara - Directia Taxe si Impozite - in original;
- Actele de identitate ale proprietarului / proprietarilor (BI / CI) - copii xerox;
- Schita apartamentului (daca exista) - copie xerox.

VI. Apartamentul a fost cumparat in baza Legii 112 / 1995:
- Contractul de vanzare-cumparare - copie legalizata;
- Adeverinta achitare integrala (doar pentru apartamentele cumparate in rate) - copie legalizata;
- Declaratie notariala de transcriere (doar daca actele nu sunt transcrise in registrul de transcriptiuni) - in original;
- Certificat fiscal pentru Cadastru si Intabulare eliberat de Administratia Financiara - Directia Taxe si Impozite - in original;
- Actele de identitate ale proprietarului / proprietarilor (BI / CI) - copii xerox;
- Schita anexa contract - copie xerox.

sâmbătă, 8 iunie 2013

 Trasarea limitelor de proprietate


      Trasarea imobilului (intarusare teren) este o operaţie necesara deoarece, inainte sa incepeti saparea fundatiei pentru gard sau constructie, este bine sa va asigurati ca nu construiti pe terenul vecinului.
Actele necesare pe care proprietarul terenului trebuie sa le pună la dispozitia noastra:
  1. Planul de amplasament si delimitare a imobilului" care contine coordonatele punctelor care delimiteaza terenul (vezi imaginea), in sistemul de proiectie Stereografic 1970 sau in sistemul de proiectie. Aceste coordonate definesc forma, suprafata si dimensiunile terenului dumneavoastra;
  2. copie a actului de identitate al proprietarului;
  3. daca este cazul, copie al actului de proprietate a persoanei desemnata de proprietar sa participe la operatia de trasare.
Nota:
Dacă „Planul de amplasament si delimitare a imobilului" nu contine coordonatele punctelor in sistemul Stereografic, ele vor fi obtinute de persoana autorizata, in baza unei solicitari de informatii semnata si de proprietarul terenului si adresată Oficiului de Cadastru. In cazul in care se constata ca imobilul este translatat sau prezinta suprapuneri in baza grafica OCPI, se impune intocmirea unei documentatii de actualizare pentru remedierea acestor neconcordante.
Operatiunea de trasare se executa doar dupa ce s-a avizat cadastrul si avem coordonatele in Sistem stereografic 1970, altfel limitele pot avea erori.
In cazul in care documentatia cadastrala este veche, si nu contine coordonatele necesare trasarii, se va face actualizarea datelor cadastrale in Sistem stereografic 1970 si abia dupa aceste operatiuni se va executa trasarea.
Nu ne asumam raspunderea pentru imprejmuirea facuta ulterior de proprietar care nu a respectat limitele trasate conform Procesului Verbal de Trasare eliberat sau pentru orice fel de modificari facute ulterior de primarie cu privire la modificarile facute asupra planului parcelar sau a noilor regulamente aparute.
Operatia de trasare se finalizeaza cu emiterea unui „Proces verbal de trasare", prin care vi se confirma poziţionarea corectă în spatiu a punctelor care delimiteaza imobilul si care va va ajuta in relatia cu vecinii dumneavoastra si diverse institutii.


sâmbătă, 13 aprilie 2013


             Categorii de folosinta terenuri



        Categoriile şi subcategoriile de folosinţă se determină pe baza constatărilor făcute la teren şi a documentelor care atestă legalitatea modificărilor efectuate.

         Schimbările intervenite în modul de folosinţă a fondului agricol datorate unor calamităţi naturale sunt recunoscute şi înregistrate ca atare, fără solicitarea vreunui act, în măsura în care se constată că terenurile respective nu mai pot avea categoriile de folosinţă iniţiale. In această situaţie s-ar afla viile sau livezile distruse, terenurile cu alunecări care nu mai pot fi folosite ca arabil etc.

        Terenurile scoase temporar din circuitul agricol pentru executarea unor investiţii, se înregistrează la categoria de folosinţă actuală neagricolă, urmând să se revină asupra acestei înregistrări după redarea terenurilor în circuitul agricol, când se trec la categoriile de folosinţă existente în teren


  
O clasificare a destinatiilor terenurilor o aveti mai jos:

Terenurile cu destinatie agricola
  • - Terenurile arabile ;
  • - Viile ;
  • - Livezile ;
  • - Pepinierele viticole ;
  • - Pepinierele  pomicole ;
  • - Plantatiile de hamei si duzi ;
  • - Pasunile, fanetele ;
  • - Serele ;
  • - Solariile ;
  • - Rasadnitele ;
  • - Terenurile cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare ;
  • - Amenajarile piscicole ;
  • - Drumurile tehnologice si de depozitare.
Terenurile cu destinatie forestiera
  • - Terenurile impadurite sau cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica ;
  • - Terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive – stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, ravene, torenti.
Terenurile aflate permanent sub ape
  • - Albiile minore ale cursurilor de apa ;
  • - Cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie ;
  • - Bratele si canalele din Delta Dunarii ;
  • - Fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si contigue.
Terenurile din intravilan
  • - Toate terenurile, indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.
Terenurile cu destinatie speciala
  • - Cele folosite pentru transporturile rutiere ;
  • - Feroviare ;
  • - Aeriene ;
  • - Navale ;
  • - Cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale ;
  • - Terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii ;
  • - Rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

vineri, 15 martie 2013


Mini glosar de termeni - cadastru şi carte funciară

A

act de proprietate = Contact de vanzare- cumparare, contract de construire, certificatul de moştenitor sau legatar, hotărârea judecătorească, decizia autorităţii administrative referitoare la drepturile reale imobiliare, titlul de proprietate şi ordinul prefectului emise în temeiul legii nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, certificatul de atestare emis în temeiul Legii nr. 15/1990 cu H.G. 834/1991, decizia de restituire dată în temeiul legii nr. 10/2001 şi alte acte emise de autoritatea publică, în condiţiile legii.

ANCPI = Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

B

BCPI = Birou de cadastru şi publicitate imobiliară
bun imobil = sintagmă sinonimă cu corpul de proprietate folosită în redactarea din 1999 a Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general.

C

cadastru general = Sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, reprezentarea pe hărţi şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri imobile (corpuri de proprietate) de pe întregul teritoriu al ţării, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar. ~ se organizează (şi se conduce) la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale: comună, oraş, municipiu, judeţ şi la nivelul întregii ţări. Entităţile de bază ale acestui sistem sânt PARCELA, CONSTRUCŢIA şi PROPRIETARUL. Sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea tuturor imobilelor în registrul de publicitate imobiliară. Prin sistemul de ~ se realizează:
  • a) identificarea, înregistrarea şi descrierea, în documentele cadastrale, a terenurilor şi a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
  • b) asamblarea şi integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
  • c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de terenuri şi de alte bunuri imobile, în vederea asigurării publicităţii şi opozabilităţii drepturilor acestora faţă de terţi;
  • d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor.

corp de clădire =  parte componenta a unei clădiri, delimitată după următoarele criterii:
  • sistemul arhitectonic şi constructiv determinat de faţade şi materialele de construcţie a pereţilor exteriori;
  • intrarea separată în clădire;
  • independenţa şi regimul diferit de înălţime faţă de alte clădiri alăturate.
categorie de folosinţă a terenului =  caracterizare codificată din punct de vedere al destinaţiei terenului în funcţie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcţii, căi de comunicaţii, exploatare miniera etc.).◊ Identificarea categoriilor de folosinţă a terenurilor se face în baza unor criterii stabilite prin lege, regulamente şi norme.  Codurile categoriilor de folosinţă se scriu şi pe schiţele întocmite pentru fiecare corp de proprietate.
Exemplu CC- curti constructii, A - arabil, L- livezi,

CONSTRUCŢIE = o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construită cu o utilizare distinctă pentru proprietar, care aparţine unei persoane sau mai multor persoane, în indiviziune. Aceasta poate fi o clădire întreagă sau părţi dintr-o clădire, cu una sau mai multe intrări, fiecare intrare având o adresă. ◊ În cadrul fiecărui imobil, construcţiile se identifică printr-un cod ataşat numărului cadastral, alcătuit din litera "C" urmată de un număr de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3,..). Tipul şi componenţa construcţiei, pe destinaţii şi tronsoane, se evidenţiază în PAD. ♦ Construcţia, împreună cu parcela  şi proprietarul constituie entităţile  de bază a cadastrului general.

D

destinaţia unui teren = în baza unor criterii (stabilite prin lege, regulamente sau/şi norme), fondul funciar se clasifică (se împarte), în funcţie de caracteristicile sale şi de necesităţile socio-economice, în cinci categorii de destinaţie, care, la rândul lor, pot cuprindesub-categorii de destinaţie ale terenului. Categoria (sub-categoria) de destinaţie a unui teren arată, care este, sau ar fi, cea mai bună şi raţională utilizare a acestuia. Cele cinci categorii de destinaţie ale terenurilor sunt următoarele:

    1) terenurile cu destinaţie agricolă (TDA)
    2) terenurile cu destinaţie forestieră (TDF)
    3) terenurile aflate permanent sub ape (TDH)
    4) terenurile din intravilan (TDI)
    5) terenurile cu destinaţie specială (TDS):

E

e-Terra (sistem informatic) = sistem informatic integrat [3] de cadastru şi carte funciara dezvoltat de IBM-Blominfo care are ca scop standardizarea şi automatizarea fluxurilor de lucru din cadrul OCPI-urilor, care privesc avizarea şi recepţia documentaţiilor cadastrale întocmite pentru înscrierea în Cartea Funciară. e-Terra asigură construirea bazei de date grafice a cadastrului general şi conversia cărţilor funciare din sistem analogic (formatul pe hârtie) în format digital (pe computer). Sistemul are definite principii şi funcţii standard ce permit executarea operaţiunilor de cadastru şi carte funciară. Beneficiarii sistemului sunt birourile notariale, persoanele fizice şi juridice autorizate să execute lucrări de cadastru, instituţiile locale şi centrale, instituţiile bancare şi persoanele fizice.
entităţi de bază ale sistemului de evidenţă a cadastrului general =  PARCELA, CONSTRUCŢIA şi PROPRIETARUL.
extrasul de plan cadastral de carte funciară = secţiunea din planul cadastral de carte funciară, cu reprezentarea imobilului şi a imobilelor vecine cu acesta, dimensiunile tuturor laturilor imobilului şi menţiunea datei ultimei actualizări a bazei de date grafice cu privire la imobilul în cauză. ~ se eliberează în format analogic, la o scară convenabilă, având ca suport ortofotoplanul, pe care se vor reprezenta prin suprapunere imobilul în cauză, precum şi cele vecine, dacă acestea există în baza de date.   ~  se eliberează în mod obligatoriu de către toate oficiile teritoriale unde este implementată aplicaţia e-terra şi opţional de oficiile teritoriale care au baze de date şi aplicaţii informatice care le permit acest lucru; [Reg_634_2006]
extravilanul unităţii administrativ-teritoriale = partea din unitatea administrativ-teritorială, cuprinsă în afara intravilanului, delimitată cadastral potrivit legii.

F

fond funciar = totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlurile pe baza cărora sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judeţ, al României etc.).

G

gaj = contract accesoriu, real, unilateral şi indivizibil în temeiul căruia debitorul sau o terţă persoană remite creditorului sau unui terţ, un bun mobil, corporal sau incorporal, în vederea garantării executării unei obligaţii.

H

hartă = reprezentare grafică în plan orizontal a suprafeţei pământului (totală sau parţială), generalizată şi micşorată conform unei anumite scări de proporţie şi întocmită pe baza unei proiecţii cartografice

I

IMOBIL = una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar sau aceloraşi proprietari [4], situat(e) pe teritoriul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria lor de folosinţă. Fiecare imobil este precis individualizat, este identificat printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară distinctă [art. 32 {4}]. Imobilul formează o unitate economică ce derivă din natura sa, iar prin înscriere în cartea funciară devine şi o unitate juridică în înţelesul că operaţiunile juridice se fac de regulă cu privire la întregul imobil. Imobilele aparţinând domeniului public şi privat al statutului sau al unităţilor administrativ-teritoriale vor fi înscrise în cărţi funciare speciale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevăzute de lege. {3} ♦ termeni sinonimi: bun imobil, corp de proprietate

J

K

L

M

N

numerotare cadastrală = operaţiunea prin care se atribuie, după anumite reguli, numere cadastrale corpurilor de proprietate şi parcelelor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.
numere cadastrale = numerele de ordine care se atribuie corpurilor de proprietate şi parcelelor din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale.

numerotare topografică (în cadastru) = operaţiunea prin care se atribuie numere de ordine punctelor caracteristice ale contururilor.

O

ortofotoplan = fotografie aeriană realizată din avion (aerofotografiere) la scară de 1:1000 din care rezultă ortofotoplanurile în format digital care sunt adecvate interpretării şi vectorizării parcelelor. Partea grafică a bazei de date. Ortofotoplanuri color în format digital, în sistemul de referinţă naţional (elipsoid Krakowski 1940, plan de proiecţie stereografic 1870 şi sistem de altitudini Marea Neagră 1975. Imaginile digitale color au o valoare GSD (rezoluţia pixelului la teren) de 30 cm.
OCPI- Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara

P

PARCELĂ (cadastrală)= suprafaţa de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui singur proprietar sau mai multor (co)proprietari, în indiviziune. Din punct de vedere economic o parcelă poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscală este o porţiune a parcelei având aceeaşi clasificare calitativă {3}. Parcelele de teren care constituie imobilul vor avea înscrisă şi categoria de folosinţă, conform normelor cadastrale.♦ Parcela, împreună cu construcţia şi proprietarul constituie entităţile  de bază a cadastrului general.
partida cadastrală = suma corpurilor de proprietate de pe teritoriul aceleaşi localităţi (comună, oraş sau municipiu), aparţinând unui proprietar şi care se înscrie în aceeaşi carte funciară.
Notă: Noţiune introdusă la art. 20 în redactarea iniţială a legii nr. 7 din 1996. A fost scoasă din redactările ulterioare.
plan topografic = reprezentare convenţională, în plan, analogică sau digitală, a unei suprafeţe de teren, într-o proiecţie cartografică şi într-un sistem de referinţă. În România planul topografic se întocmeşte în Sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi în Sistemul de referinţă Marea Neagră 1975. Un ~ este rezultatul unei ridicări topografice, prin care elementele de pe suprafaţa terenului sunt reprezentate prin proiecţiile lor orizontale.
persoană autorizată să execute lucrări de cadastru = persoana care realizează o activitate de interes public, împuternicită să constate situaţia existentă la teren {5}
plan cadastral = reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile şi construcţiile din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale (comună, oraş, municipiu, judeţ). Registrele şi planurile cadastrale stau la baza completării sau, după caz, a întocmirii evidenţei privind publicitatea imobiliară.
plan cadastral de bază = plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt redate detaliat poziţia şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate şi parcelelor, categoriile de folosinţă a terenurilor şi construcţiile permanente.
plan cadastral de ansamblu = produs derivat obţinut prin generalizarea conţinutului planului cadastral de baza. Se întocmeşte, de regulă, pentru o unitate administrativ-teritorială şi conţine reprezentarea hotarului, a limitelor intravilanelor şi denumirile acestora, principalele detalii liniare, elemente de toponimie, denumirile unităţilor administrativ-teritoriale vecine.
planul cadastral de carte funciară = document tehnic, întocmit în sistemul de coordonate stereografic 1970, care conţine limitele imobilelor şi ale construcţiilor permanente înscrise în cartea funciară, numărul cadastral şi se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială; [Reg_634_2006]
planul parcelar = reprezentarea grafică a unei tarlale care conţine limitele tuturor imobilelor din tarla şi detaliile stabile din teren ce o definesc; planul parcelar devine plan cadastral după recepţia şi atribuirea numerelor cadastrale de către oficiul teritorial; [Reg_634_2006]
PROPRIETAR = persoana fizică sau juridică titulară (în exclusivitate sau în indiviziune) a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii. ♦ Proprietarul, împreună cu parcela  şi construcţia constituie entităţile  de bază a cadastrului general.

R

reambulare = punerea de acord între situaţia reală din teren şi o hartă sau un plan  existent(ă); ◊ operaţiunea de actualizarea unor hărţi/planuri existente prin includerea/modificarea tuturor detaliilor apărute ulterior întocmirii iniţiale a hărţii/planului. ◊ Metode de reambulare. Reambularea planurilor cadastrale prin măsurători numerice: procedeul măsurătorilor distanţelor de aliniament, procedeul intersecţiilor de distanţe. Reambularea planurilor cadastrale cu tahimetre autoreductoare şi cu tahimetre electrooptice.
ridicare topografică = ansamblul de lucrări efectuate în scopul obţinerii planului sau hărţii topografice. În funcţie de conţinutul lor, se disting: ridicări planimetrice, când se face doar determinarea poziţiei în plan a punctelor suprafeţei topografice, ridicări nivelitice, când se face doar determinarea poziţiei pe verticala a punctelor şi ridicări combinate, când se face determinarea atât a poziţiei în plan, cât şi a poziţiei pe verticala.

S

sector cadastral = diviziune tehnică cadastrală a unităţii administrativ-teritoriale, delimitată de detalii liniare (căi de comunicaţie, ape, diguri etc.), care nu suferă modificări curente şi care cuprinde mai multe bunuri imobile alipite.
scoatere circuitul agricol- etapele prin care un teren isi schimba destinatia din teren agricol in teren de exemplu curti constructii pe care se poate face o investitie ( constructie de exemplu)


T

tarla = diviziunea cadastrală tehnică a unităţii administrativ-teritoriale delimitată prin detalii fixe, identificabile în teren, care nu suferă modificări în timp, cum ar fi căi de comunicaţie, ape, diguri etc; [Reg_634_2006]
titlu de proprietate = document care stabileşte (atestă) dreptul de proprietate al unei persoane fizice sau juridice ori a statului sau unităşilor administrative ale acestuia asupra unui bun mobil sau imobil (teren sau/şi construcţie). În funcţie de modul de dobândire al bunului, acesta poate fi:

·     contract de vânzare – cumpărare

·     contract de schimb
·     certificat de moştenitor 
·     sentinţă civilă
·     contract de donaţie



 U
unitate individuală = unitate funcţională, componentă a unui condominiu, formată din una sau mai multe camere de locuit situate la acelaşi nivel al clădirii sau la niveluri diferite, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, având acces direct şi intrare separată, şi care a fost construită sau transformată în scopul de a fi folosită, de regulă, de o singură gospodărie, pentru satisfacerea cerinţelor de locuit (OUG 210/2008).
UNNPR = Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România

V


X


Y

marți, 5 martie 2013

Lista categorii de folosinta a terenurilor

          Va prezentam pentru informare lista de coduri privind tipurile de proprietate, destinatie, categoria de folosinta, destinatia constructiilor

 Aceste coduri se regasesc pe hartile cadastrale si in continutul documentatiei cadastrale
Clasificare dupa:

1.   Tipul de proprietate si codul acesteia: 
 - proprietatea privata a persoanelor fizice- PF
 - proprietatea privata a persoanelor juridice- PJ
 - domeniul public al statului- DS
 - domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale- DAT
 - domeniul privat al statului- DPS
 - domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale- DAT
Exemplu de clasificare a proprietatilor in planul cadastral

2.   Destinatiile terenurilor: 
- terenuri cu destinatie agricola TDA
 - terenuri cu destinatie forestiera TDF
 - terenuri aflate permanent sub ape TDH
 - terenuri aflate in intravilane TDI
 - terenuri cu destinatii speciale TDS

3.   Categorii de folosinta a terenurilor:
- arabil A
 - vii V
 - livezi L
 - pasuni P
 - fanete F
 - paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera PD
 - ape curgatoare HR
 - ape statatoare HB
 - cai de comunicatii rutiere DR
 - cai ferate CF
 - curti si curti cu constructii CC
 - constructii C
 - terenuri neproductive si degradate N

4.   Destinatiile constructiilor
 - locuinte CL
 - constructii administrative si social-culturale CAS
 - constructii industriale si edilitare CIE
 - constructii-anexa CA

marți, 5 iunie 2012

Tolerante la masurarea elementelor topografice


Toleranţe la măsurarea şi trasarea elementelor topografice
  •             Măsurarea directă a distanţelor
a. lungimi măsurate precis                      T = (0,030 + 0,002ÖL) m         
b. laturi de drumuire în extravilan           T = (0,004ÖL + l/7500) m        
c. laturi de drumuire în intravilan            T = ± 0,003ÖL   (m)                 
(b) şi (c) se majorează cu 35%   pentru j = 5g ¸10g  (unghiul de pantă);
(b) şi (c) se majorează cu 70%   pentru j = 10g ¸15g;
(b) şi (c) se majorează cu 100% pentru j > 15g.
  •            Măsurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul
                      cazul unui singur unghi T = ecÖ2 = 1,41 ec               
unde ec reprezintă aproximaţia de citire a teodolitului
ec = 0,2 cc   pentru Theo 010;
ec = 20 cc   pentru Theo 020;
ec = 2 c   pentru Theo 080, Theo 120.

cazul mai multor unghiuri (turul de orizont)
T = ecÖn                                                                                  
  •                    Măsurarea unghiurilor verticale cu teodolitul
T = ecÖ2                                                                                   
  •               Măsurarea unei diferenţe de nivel (nivelment geometric)
Nivelment de ordinul I   T = ± 0,1 mm;
Nivelment de ordinul II             T = ± 0,2 mm;
Nivelment de ordinul III            T = ± 0,5 mm;                         
Nivelment de ordinul IV            T = ± 1 mm;
Nivelment de ordinul V             T = ± 2 mm;
  •    Drumuirea planimetrică

            a. măsurarea laturilor TL = ±0,003ÖL                      
            b. neînchiderea pe orientări Tq = ± pÖn;                                   
                        n = numărul de unghiuri măsurate (orientări compensate);
                        p = precizia dispozitivului de citire
                        p = 2 cc   pentru Theo 010;
p = 1 c    pentru Theo 020;
                        p = 10 c   pentru Theo 080, Theo 120;

c.       neînchiderea pe coordonate
T = ± 0,003ÖD + D/100;                                             
D este lungimea totală a drumuirii.

            Reţea nivelitică de ordinul I                   T = ± 0,5 mmÖLkm ;
            Reţea nivelitică de ordinul II                  T = 5 mmÖLkm ;
            Reţea nivelitică de ordinul III     T = 10 mmÖLkm ;         
            Reţea nivelitică de ordinul IV     T = 20 mmÖLkm ;
            Reţea nivelitică de ordinul V      T = 30 mmÖLkm ;
Unde Lkm reprezintă lungimea totală a drumuirii exprimată în km.
                                        
  •              Trasarea elementelor simple topografice pe teren
            -  trasarea directă a unei distanţe:
T = ± 1 cm / 100 m;                                       
-  trasarea indirectă a unei distanţe:
            T = ± 1 ¸ 2 cm / 100 m;                                  
      -  trasarea unui unghi orizontal sau vertical:
                  T = ± [1cc ¸1c];                                       
      -  trasarea unei cote date:
T = ± [0,001 ¸1] mm;                                
      -  ridicarea (coborârea unei perpendiculare cu echerul topografic):
T = ± 5’;                                                        

Nota :  În funcţie de importanţa lucrării, toleranţele pot avea valori mai strânse sau mai largi decât cele prezentate.

Unitati masura pentru suprafete


Unităţi de măsură pentru suprafeţe

Unităţile de suprafeţe cele mai cunoscute sunt cele care derivă din sistemul metric, astfel:
1m² = 100 dm² = 10.000 cm² = 1.000.000 mm²;
               1 dm² = 100 cm²;
                                 1cm² = 100 mm²;
1 hectar (ha) = 100 ari = 10.000 m²;
1 ar = 100 m²;
1 km² = 100 ha.

Cele mai importante unităţi vechi româneşti pentru suprafeţe, exprimate în metri pătraţi, sunt:
  •             stânjenul pătrat ardelenesc        1 stj² = 3,59565055 m²;

                                                            1 m²  = 0,27803643 stj²;
  •             stânjenul pătrat muntenesc         1 stj² = 3,8671212 m²;

                                                            1 m²  = 0,2585902 stj²;
  •             stânjenul pătrat moldovenesc     1 stj² = 4,9729000 m²;

                                                            1 m²  = 0,2010899 stj².
  •             1 prăjină pogonească    = 208,824 m² = 6 prăjini pătrate munteneşti;
  •             1 prăjină fălcească        = 173,024 m² = 4 prăjini pătrate moldoveneşti;
  •             1 pogon                        = 5011,790 m² (Muntenia);
  •             1 fălcea                        = 14322, 000 m² = 80 x 4 prăjini moldoveneşti;
  •             1 jugăr cadastral           = 5754,848 m²;
  •             1 jugăr ardelenesc         = 5775, 000 m²;
  •             1 acru                           = 4046, 856 m².  
          Până la introducerea sistemului metric în ţara noastră s-au folosit diferite unităţi de măsură pe provincii istorice. Iată câteva dintre acestea:

1 linie = 0,002 m
1 deget = 0,0258 m
1 palma Serban Voda (Tara Româneasca) = 0,246 m
1 palma Constantin Voda (Tara Româneasca) = 0,252 m
1 picior (Transilvania) = 0,316 m
1 cot (Moldova) = 0,637 m
1 cot (Muntenia) = 0,664 m
1 pas = 0,758 m
1 stânjen vienez = 1 klafter (Transilvania) = 1,89648384 m
1 stânjen (Muntenia) = 1,9665 m
1 stânjen (Moldova) = 2,23 m
1 prajina = 5,8995 m
1 prajina (Moldova) = 8,92 m