Follow by Email

marți, 5 iunie 2012

Tolerante la masurarea elementelor topografice


Toleranţe la măsurarea şi trasarea elementelor topografice
  •             Măsurarea directă a distanţelor
a. lungimi măsurate precis                      T = (0,030 + 0,002ÖL) m         
b. laturi de drumuire în extravilan           T = (0,004ÖL + l/7500) m        
c. laturi de drumuire în intravilan            T = ± 0,003ÖL   (m)                 
(b) şi (c) se majorează cu 35%   pentru j = 5g ¸10g  (unghiul de pantă);
(b) şi (c) se majorează cu 70%   pentru j = 10g ¸15g;
(b) şi (c) se majorează cu 100% pentru j > 15g.
  •            Măsurarea unghiurilor orizontale cu teodolitul
                      cazul unui singur unghi T = ecÖ2 = 1,41 ec               
unde ec reprezintă aproximaţia de citire a teodolitului
ec = 0,2 cc   pentru Theo 010;
ec = 20 cc   pentru Theo 020;
ec = 2 c   pentru Theo 080, Theo 120.

cazul mai multor unghiuri (turul de orizont)
T = ecÖn                                                                                  
  •                    Măsurarea unghiurilor verticale cu teodolitul
T = ecÖ2                                                                                   
  •               Măsurarea unei diferenţe de nivel (nivelment geometric)
Nivelment de ordinul I   T = ± 0,1 mm;
Nivelment de ordinul II             T = ± 0,2 mm;
Nivelment de ordinul III            T = ± 0,5 mm;                         
Nivelment de ordinul IV            T = ± 1 mm;
Nivelment de ordinul V             T = ± 2 mm;
  •    Drumuirea planimetrică

            a. măsurarea laturilor TL = ±0,003ÖL                      
            b. neînchiderea pe orientări Tq = ± pÖn;                                   
                        n = numărul de unghiuri măsurate (orientări compensate);
                        p = precizia dispozitivului de citire
                        p = 2 cc   pentru Theo 010;
p = 1 c    pentru Theo 020;
                        p = 10 c   pentru Theo 080, Theo 120;

c.       neînchiderea pe coordonate
T = ± 0,003ÖD + D/100;                                             
D este lungimea totală a drumuirii.

            Reţea nivelitică de ordinul I                   T = ± 0,5 mmÖLkm ;
            Reţea nivelitică de ordinul II                  T = 5 mmÖLkm ;
            Reţea nivelitică de ordinul III     T = 10 mmÖLkm ;         
            Reţea nivelitică de ordinul IV     T = 20 mmÖLkm ;
            Reţea nivelitică de ordinul V      T = 30 mmÖLkm ;
Unde Lkm reprezintă lungimea totală a drumuirii exprimată în km.
                                        
  •              Trasarea elementelor simple topografice pe teren
            -  trasarea directă a unei distanţe:
T = ± 1 cm / 100 m;                                       
-  trasarea indirectă a unei distanţe:
            T = ± 1 ¸ 2 cm / 100 m;                                  
      -  trasarea unui unghi orizontal sau vertical:
                  T = ± [1cc ¸1c];                                       
      -  trasarea unei cote date:
T = ± [0,001 ¸1] mm;                                
      -  ridicarea (coborârea unei perpendiculare cu echerul topografic):
T = ± 5’;                                                        

Nota :  În funcţie de importanţa lucrării, toleranţele pot avea valori mai strânse sau mai largi decât cele prezentate.

Unitati masura pentru suprafete


Unităţi de măsură pentru suprafeţe

Unităţile de suprafeţe cele mai cunoscute sunt cele care derivă din sistemul metric, astfel:
1m² = 100 dm² = 10.000 cm² = 1.000.000 mm²;
               1 dm² = 100 cm²;
                                 1cm² = 100 mm²;
1 hectar (ha) = 100 ari = 10.000 m²;
1 ar = 100 m²;
1 km² = 100 ha.

Cele mai importante unităţi vechi româneşti pentru suprafeţe, exprimate în metri pătraţi, sunt:
  •             stânjenul pătrat ardelenesc        1 stj² = 3,59565055 m²;

                                                            1 m²  = 0,27803643 stj²;
  •             stânjenul pătrat muntenesc         1 stj² = 3,8671212 m²;

                                                            1 m²  = 0,2585902 stj²;
  •             stânjenul pătrat moldovenesc     1 stj² = 4,9729000 m²;

                                                            1 m²  = 0,2010899 stj².
  •             1 prăjină pogonească    = 208,824 m² = 6 prăjini pătrate munteneşti;
  •             1 prăjină fălcească        = 173,024 m² = 4 prăjini pătrate moldoveneşti;
  •             1 pogon                        = 5011,790 m² (Muntenia);
  •             1 fălcea                        = 14322, 000 m² = 80 x 4 prăjini moldoveneşti;
  •             1 jugăr cadastral           = 5754,848 m²;
  •             1 jugăr ardelenesc         = 5775, 000 m²;
  •             1 acru                           = 4046, 856 m².  
          Până la introducerea sistemului metric în ţara noastră s-au folosit diferite unităţi de măsură pe provincii istorice. Iată câteva dintre acestea:

1 linie = 0,002 m
1 deget = 0,0258 m
1 palma Serban Voda (Tara Româneasca) = 0,246 m
1 palma Constantin Voda (Tara Româneasca) = 0,252 m
1 picior (Transilvania) = 0,316 m
1 cot (Moldova) = 0,637 m
1 cot (Muntenia) = 0,664 m
1 pas = 0,758 m
1 stânjen vienez = 1 klafter (Transilvania) = 1,89648384 m
1 stânjen (Muntenia) = 1,9665 m
1 stânjen (Moldova) = 2,23 m
1 prajina = 5,8995 m
1 prajina (Moldova) = 8,92 m